24 mai 2013
21 mai 2013
23 ian. 2013
"REVENIRE LA PATRIA MAMA"
Buna seara dragi cititori , ai blogului . Dupa o absenta de circa cateva luni , revin iarasi la voi cu ganduri , idei , sentiment si un alt titlu de prezentare . S-au schimbat multe de cand nu am mai scris pe acest blog...
Iar in aceasta seara revin ....aaa si maine este 24 ianuarie ... doamne imi tresar niste amintiri de prin liceu cand impreuna cu domnul profesor de istorie Dr. Daniel Nedeloiu realizam in incinta liceului o manifestarea pentru a celebra si noi ceea ce au facut strabunii nostri ...CE FRUMOS ...:((Asa ca fi-ti cu ochii pe acest blog ca voi reveni cat de curand cu postari foarte interesante ...atat din domeniul Geografiei cat si din domeniul Istorie :)
Ps: Am schimbat numele blogului din considerente didactice. Dupa cum bine se stie sunt student al "Facultati de Geografie si Geologie Iasi, Universitatea Alexandru Ioan Cuza ' dar doresc sa specific ca nu am uitat nici de marea mea dragoste istoria care a fost , v-a fi si v-a ramane si sper sa reusesc ca in viitorul apropiat sa ma inscriu totusi si la aceasta facultate :):)
Iar in aceasta seara revin ....aaa si maine este 24 ianuarie ... doamne imi tresar niste amintiri de prin liceu cand impreuna cu domnul profesor de istorie Dr. Daniel Nedeloiu realizam in incinta liceului o manifestarea pentru a celebra si noi ceea ce au facut strabunii nostri ...CE FRUMOS ...:((Asa ca fi-ti cu ochii pe acest blog ca voi reveni cat de curand cu postari foarte interesante ...atat din domeniul Geografiei cat si din domeniul Istorie :)
Ps: Am schimbat numele blogului din considerente didactice. Dupa cum bine se stie sunt student al "Facultati de Geografie si Geologie Iasi, Universitatea Alexandru Ioan Cuza ' dar doresc sa specific ca nu am uitat nici de marea mea dragoste istoria care a fost , v-a fi si v-a ramane si sper sa reusesc ca in viitorul apropiat sa ma inscriu totusi si la aceasta facultate :):)
30 ian. 2012
7 ian. 2012
Boboteaza
Pe 6 ianuarie, Biserica ortodoxa sarbatoreste botezul Domnului, sau Boboteaza. Aceasta zi marcheaza sfarsitul sarbatorilor dedicate Craciunului si Anului Nou.
Boboteaza este deci una dintre cele mai importante sarbatori ale anului. De obicei, in aceasta perioada este foarte frig, de aceea este des folosita expresia „gerul Bobotezei”. Poporul nostru a pastrat multe traditii frumoase in legatura cu aceasta zi. De exemplu, in localitatile asezate pe malul unui rau, pe malul Dunarii sau chiar pe tarmul marii, se obisnuieste ca preotul, cu ocazia slujbei care se face acum, sa arunce o cruce de lemn in apa foarte rece, uneori chiar inghetata, dupa care sar cativa flacai curajosi pentru a o aduce inapoi. In toate bisericile, preotii fac agheasma (apa sfintita), cu care boteaza apele, oamenii, animalele si casele.
In traditia populara romaneasca, Boboteaza este si o sarbatoare dedicata purificarii naturii, si mai ales a apelor, de fortele raului. Acum se colinda, se prevesteste cum va fi vremea in noul an, sau cum va fi recolta. Se crede ca in aceste zile animalele vorbesc, capatand puteri neobisnuite. Peste obiceiurile crestine de sfintire a apelor sau de scufundare a crucii s-au suprapus si multe practici pagane, cum ar fi afumarea grajdurilor si a vitelor pentru alungarea duhurilor rele din acestea, aprinderea focurilor pe camp sau colindele insotite de tot felul de strigaturi si zgomote. Toate acestea au in general un rol de curatire si de indepartare a raului. Traditia cere ca acum sa se manance piftie si grau fiert si sa se bea vin rosu.
Dincolo insa de aceste obiceiuri populare, semnificatia principala a Bobotezei ramane una crestina, iar aceasta mare sarbatoare constituie un prilej de a incerca si noi, dupa puterile noastre, sa ne luminam sufletele, asa cum aminteste si troparul Bobotezei: „In Iordan botezandu-te Tu Doamne, inchinarea Treimii s-a aratat, ca glasul Parintelui a marturisit Tie, Fiu iubit pre Tine numindu-Te, si Duhul a adeverit intarirea Cuvantului. Cel ce Te-ai aratat, Hristoase Dumnezeule, si lumea ai luminat, slava Tie!”.
24 dec. 2011
Primiti colinda...
IPS Teofan Mitropolitul Moldovei si Bucovinei primeste colindul tinerilor si copiilor din parohia Chintinici si Negulesti la sediul Protopopiatului Roznov, in data de 12 decembrie 2011
1 dec. 2011
Samoilă Mârza un om pentru Tara
Samoilă Mârza (n. 18 septembrie 1886, Galtiu, Alba - 19 decembrie 1967, Alba Iulia) a fost un fotograf român, cunoscut mai ales pentru realizarea singurelor clişee fotografice care surprind Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918.
După începerea Primului Război Mondial, în 1914 Mârza este recrutat şi trimis pe front în Galiţia. În cadrul luptelor a ajuns până la Riga. În 1916, o dată cu intrarea României în război, a fost trimis pe frontul din Italia, unde a fost încadrat în serviciul topografic şi fotografic al armatei.
La terminarea războiului, Samoilă Mârza se găsea la Trieste, de unde va pleca la Viena în urma acţiunii de retragere a militarilor români organizată de Consiliul Naţional Român Central. Ajunge aici la 6 noiembrie 1918 şi reuşeşte să execute trei clişee fotografice care surprind sfinţirea primului steag tricolor al Consiliului Naţional Român Militar (14 noiembrie 1918), în prezenţa generalului Boieriu, a lui Iuliu Maniu şi a celorlalţi militari.
Urmând ruta Viena - Zagreb - Belgrad - Timişoara, Mârza a reuşit să ajungă acasă cu patru zile înainte de desfăşurarea Marii Adunări Naţionale. De aici a plecat în dimineaţa zilei de 1 Decembrie către Alba Iulia, nu înainte însă de a executa trei fotografii cu consătenii săi.
A ajuns la Alba Iulia împreună cu sătenii în jurul orei 11, pe o vreme mohorâtă, cărând aparatul cu burduf, trepiedul şi clişeele de sticlă pe bicicletă. Deoarece nu a avut permis de intrare (credenţional), Mârza nu a fost admis să intre în Sala Unirii. Fusese angajat totuşi un fotograf german, Bach, care însă nu s-a prezentat. Acesta este motivul pentru care nu există fotografii cu lucrările delegaţilor din Sala Unirii.
Din cauza greutăţii de manipulare a aparatelor şi a vremii înnorate (care presupunea un timp îndelungat de expunere), Samoilă Mârza a reuşit să realizeze doar cinci fotografii cu aspecte de la Marea Adunare Naţională, dintre care trei cu mulţimile venite şi două cu tribunele oficiale la care a fost citit actul unirii în faţa Marelui Sfat Naţional şi a poporului de către dr. Aurel Vlad şi episcopul greco-catolic, Iuliu Hossu.
La începutul anului 1919, Samoilă Mârza şi-a publicat fotografiile într-un album intitulat „Marea adunare de la Alba Iulia în chipuri”, menţionat şi în ziarul „Alba Iulia” din 10 martie. Albumul a fost prezentat de către delegaţia română şi la Conferinţa de pace de la Versailles. Exemplare au fost trimise şi regelui Ferdinand I, primului ministru Ion C. Brătianu, preşedintelui Consiliului Dirigent Iuliu Maniu, generalului francez Henri Mathias Berthelot şi altor personalităţi ale vremii. Fiind foarte apreciată, regele i-a transmis o felicitare, acceptându-l printre furnizorii curţii. Generalul Berthelot i-a trimis un abonament de călătorie pe toate căile ferate franceze. Nicolae Iorga menţiona în memoriile sale, la 27 aprilie: „Mi se aduce din Ardeal un admirabil album al fotografului Samoilă Mârza, înfăţişând ultimele manifestări”.
În continuare, Samoilă Mârza a fotografiat vizita regelui Ferdinand la Alba Iulia, Abrud şi Câmpeni (1919); încoronarea regelui Ferdinand şi a reginei Maria (22 octombrie 1922); serbările comemorative de la Ţebea, cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la naşterea lui Avram Iancu (1924); sărbătorirea a 10 ani de la manifestările Unirii (1929). A legat prietenii strânse cu Iuliu Maniu, Octavian Goga, Aurel Vlad, Valer Pop etc.
În 1924, în urma unei audienţe la primul ministru Ion C. Brătianu, a reuşit să obţină fonduri pentru continuarea pictării Catedralei Ortodoxe din Alba Iulia, care fusese începută de către pictorul Costin Petrescu şi abandonată după încoronarea din 1922. În 1929, cu prilejul sărbătoririi a 10 ani de la Marea Unire, Samoilă Mârza a fost decorat de către oficialităţi.
În 1967 prof. dr. Gheorghe Anghel, directorul Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia a reuşit să achiziţioneze de la Samoilă Mârza aparatul şi clişeele legate de Unire. Mârza a precizat că alte clişee fusese nevoit să le vândă, din cauza lipsurilor materiale, pentru a valorifica sticla specială din care erau confecţionate. Pentru 1968 a realizat un nou album asemănător celui din 1919, pe care intenţiona să-l ofere oficialităţilor acelei vremi. De asemenea, cu banii primiţi de la muzeu, şi-a achiziţionat un aparat de fotografiat performant, cu care dorea să realizeze mai multe fotografii cu ocazia semicentenarului Unirii. Aceste lucruri nu au mai fost posibile, întrucât Mârza a murit la data de 19 decembrie 1967 din cauza unei boli incurabile. A fost înmormântat în cimitirul Maieri din Alba Iulia.
În anul 2003 la mormântul său a fost înălţat un monument, iar în satul Galtiu, la 23 noiembrie acelaşi an, i-a fost dezvelit un bust executat de sculptorul Borteş Narcis Dumitru, o dată cu lansarea cărţii „Samoilă Mârza - 1886-1967 - Fotograful Unirii Transilvaniei cu România”.
Multumesc pentru informatii "Enciclopedia României" http://enciclopediaromaniei.ro
După începerea Primului Război Mondial, în 1914 Mârza este recrutat şi trimis pe front în Galiţia. În cadrul luptelor a ajuns până la Riga. În 1916, o dată cu intrarea României în război, a fost trimis pe frontul din Italia, unde a fost încadrat în serviciul topografic şi fotografic al armatei.
La terminarea războiului, Samoilă Mârza se găsea la Trieste, de unde va pleca la Viena în urma acţiunii de retragere a militarilor români organizată de Consiliul Naţional Român Central. Ajunge aici la 6 noiembrie 1918 şi reuşeşte să execute trei clişee fotografice care surprind sfinţirea primului steag tricolor al Consiliului Naţional Român Militar (14 noiembrie 1918), în prezenţa generalului Boieriu, a lui Iuliu Maniu şi a celorlalţi militari.
Urmând ruta Viena - Zagreb - Belgrad - Timişoara, Mârza a reuşit să ajungă acasă cu patru zile înainte de desfăşurarea Marii Adunări Naţionale. De aici a plecat în dimineaţa zilei de 1 Decembrie către Alba Iulia, nu înainte însă de a executa trei fotografii cu consătenii săi.
A ajuns la Alba Iulia împreună cu sătenii în jurul orei 11, pe o vreme mohorâtă, cărând aparatul cu burduf, trepiedul şi clişeele de sticlă pe bicicletă. Deoarece nu a avut permis de intrare (credenţional), Mârza nu a fost admis să intre în Sala Unirii. Fusese angajat totuşi un fotograf german, Bach, care însă nu s-a prezentat. Acesta este motivul pentru care nu există fotografii cu lucrările delegaţilor din Sala Unirii.
Din cauza greutăţii de manipulare a aparatelor şi a vremii înnorate (care presupunea un timp îndelungat de expunere), Samoilă Mârza a reuşit să realizeze doar cinci fotografii cu aspecte de la Marea Adunare Naţională, dintre care trei cu mulţimile venite şi două cu tribunele oficiale la care a fost citit actul unirii în faţa Marelui Sfat Naţional şi a poporului de către dr. Aurel Vlad şi episcopul greco-catolic, Iuliu Hossu.
La începutul anului 1919, Samoilă Mârza şi-a publicat fotografiile într-un album intitulat „Marea adunare de la Alba Iulia în chipuri”, menţionat şi în ziarul „Alba Iulia” din 10 martie. Albumul a fost prezentat de către delegaţia română şi la Conferinţa de pace de la Versailles. Exemplare au fost trimise şi regelui Ferdinand I, primului ministru Ion C. Brătianu, preşedintelui Consiliului Dirigent Iuliu Maniu, generalului francez Henri Mathias Berthelot şi altor personalităţi ale vremii. Fiind foarte apreciată, regele i-a transmis o felicitare, acceptându-l printre furnizorii curţii. Generalul Berthelot i-a trimis un abonament de călătorie pe toate căile ferate franceze. Nicolae Iorga menţiona în memoriile sale, la 27 aprilie: „Mi se aduce din Ardeal un admirabil album al fotografului Samoilă Mârza, înfăţişând ultimele manifestări”.
În continuare, Samoilă Mârza a fotografiat vizita regelui Ferdinand la Alba Iulia, Abrud şi Câmpeni (1919); încoronarea regelui Ferdinand şi a reginei Maria (22 octombrie 1922); serbările comemorative de la Ţebea, cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la naşterea lui Avram Iancu (1924); sărbătorirea a 10 ani de la manifestările Unirii (1929). A legat prietenii strânse cu Iuliu Maniu, Octavian Goga, Aurel Vlad, Valer Pop etc.
În 1924, în urma unei audienţe la primul ministru Ion C. Brătianu, a reuşit să obţină fonduri pentru continuarea pictării Catedralei Ortodoxe din Alba Iulia, care fusese începută de către pictorul Costin Petrescu şi abandonată după încoronarea din 1922. În 1929, cu prilejul sărbătoririi a 10 ani de la Marea Unire, Samoilă Mârza a fost decorat de către oficialităţi.
În 1967 prof. dr. Gheorghe Anghel, directorul Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia a reuşit să achiziţioneze de la Samoilă Mârza aparatul şi clişeele legate de Unire. Mârza a precizat că alte clişee fusese nevoit să le vândă, din cauza lipsurilor materiale, pentru a valorifica sticla specială din care erau confecţionate. Pentru 1968 a realizat un nou album asemănător celui din 1919, pe care intenţiona să-l ofere oficialităţilor acelei vremi. De asemenea, cu banii primiţi de la muzeu, şi-a achiziţionat un aparat de fotografiat performant, cu care dorea să realizeze mai multe fotografii cu ocazia semicentenarului Unirii. Aceste lucruri nu au mai fost posibile, întrucât Mârza a murit la data de 19 decembrie 1967 din cauza unei boli incurabile. A fost înmormântat în cimitirul Maieri din Alba Iulia.
În anul 2003 la mormântul său a fost înălţat un monument, iar în satul Galtiu, la 23 noiembrie acelaşi an, i-a fost dezvelit un bust executat de sculptorul Borteş Narcis Dumitru, o dată cu lansarea cărţii „Samoilă Mârza - 1886-1967 - Fotograful Unirii Transilvaniei cu România”.
Multumesc pentru informatii "Enciclopedia României" http://enciclopediaromaniei.ro
13 nov. 2011
Balul Bobocilor 2011
"Reteta unui bal de succes este seriozitatea si daruirea pentru ceea ce faci .....'
3 nov. 2011
15 oct. 2011
''Oricine voieste sa vina dupa Mine, sa se lepede de sine, sa-si ia crucea si sa-mi urmeze Mie''
Orasul in care Sfanta s-a nascut, Epivata, exista si astazi in Bulgaria. In secolul XI, insa, acesta se afla in Tracia, nu departe de Constantinopol. Sfanta Paraschiva s-a nascut intr-o famile de vlahi, instarita si evlavioasa. La varsta de 10 ani, mergand cu mama ei la biserica, a auzit predicandu-se fraza urmatoare : ''Oricine voieste sa vina dupa Mine, sa se lepede de sine, sa-si ia crucea si sa-mi urmeze Mie''. Simitind acest imbold, cand a iesit din biserica, Sfanta Paraschiva a intalnit la poarta un sarac, si fara sa o vada mama ei, a dat hainele ei cele frumoase acestuia, iar ea s-a imbracat in zdrentele lui. Ajunsa acasa, a fost certata si batuta pentru a nu mai face asa ceva. Insa ea a continuat sa dea hainele ei nu o data ci de nemumarate ori. Dupa un timp, simitind chemarea catre o viata inchinata lui Dumnezeu, a fugit la Constantinopol. De acolo a ajuns la Calcedon si mai departe, in Iraclia din Pont, unde a petrecut cinci ani la o manastire, in rugaciuni, facand multe fapte milostive. Se ruga neincetat sa poata ajunge la Ierusalim, iar rugaciunea i-a fost indeplinita. La 25 de ani Sfanta Paraschiva a ajuns din nou la Constantinopol, unde a si murit curand.
Dupa multa vreme, in locul in care era ea ingropata, a fost inmormantat si un marinar. Sfanta s-a aratat in vis unui calugar, rugandu-l sa o dezgroape de langa trupul aceluia. Calugarul a indeplinit cele cerute, si cu mirare a vazut ca trupul ei era neatins.
In vremea domnitorului Vasile Lupu, dupa caderea Constantinopolului in puterea otomana, acesta a platit sume mari pentru a aduce mostele Sfintei Paraschiva la Iasi, in Moldova. De atunci racla cu sfintele moaste stau in Catedrala Mitropolitana din Iasi unde in fiecare an se aduna credinciosii ortodocsi si sarbatoresc ziua Sfintei Paraschiva
Abonați-vă la:
Postări (Atom)