INVITATIE,

Grupul Scolar Roznov , are placerea de a va invita luni 20.12.2010, ora 12.00, impreuna cu Consiliul Local Roznov, la serbarea de Craciun “Obiceiuri si datini locale “ .
Evenimentul se va desfasura in sala protopopiatului Roznov (langa Primaria Roznov).
In cadrul acestui eveniment va invitam si la o expozitie de icoane pe sticla, realizate de elevii scolii, cat si la vernisajul expozitiei de pictura prof.Mihaela Buruiana.


Va asteptam cu drag.


Director,
Prof.Elena Socol

ULTIMA SEDINTA DIN ANUL 2010 A CŞE ROZNOV

VINERI 10 DECEMBRIE 2010 ORA 12:00 LA GRUPUL SCOLAR ROZNOV A AVUT LOC ULTIMA SEDINTA DIN ACEST AN LA CARE AU PaRTICIPAT TOTI SEFIi DE CLASA . SEDINTA A FOST ONORATA SI DE PREZENTA DOAMNEI DIRECTOR SOCOL ELENA CARE SPRIJINA IN PERMANENTA CSE .ORDINEA DE ZI A FOST URMATOAREA :
-SFARSITUL CAMPANIEI "INVATA SA DARUIESTI"
-RETROSPECTIVA PROIECTELOR CSE
-DIVERSE

,,Sport fara violenta"

Miercuri 08 decembrie 2010 in sala de sport a Grupului Şcolar Roznov a avut loc o competiţie sportivă la care au participat elevi DIN liceu cat si DIN gimnaziu .La eveniment a participat si conducerea scolii director Socol Elena , director adjunct Topciu Maria ,catedra de educatie fizica dar si membri Consiliului Elevilor .

INVATA SA DARUIESTI

CHIAR DACA ESTE CRIZA NU CRED CA TREBUIE SA RAMANEM INDIFERENTI LA SITUATIA SEMENILOR NOSTRI. IN GRUPUL SCOLA ROZNOV INCA DIN 2005 IN PREAJMA SARBATORILOR SE STRANG PRODUSE ,HAINE SI BANI PENTRU CEI CARE AU O SITUATIE MATERIALA PRECARA .

Doriti si voi sa ajutati?

Primim cu bucurie orice fel de donatie, fie ca este vorba de hainute sau bani. Singura conditie este ca produsele daruite sa fie in cele mai bune conditii.
Campania se desfasoara in intrvalul 22 noiembrie 15 decembrie de aceea va asteptam sa ne contactati pana atunci.



"Daca noi nu ramanem indiferenti tu de ce sa ramai "


Persoane de Contact CONSILIUL SCOLAR AL ELEVILOR ( cse.roznov@yahoo.com)

Ordinul 4034/2010 privind structura anului scolar 2010—2011

Semestrul I
Cursuri — luni, 13 septembrie 2010 — marti, 21 decembrie 2010
In perioada 1—7 noiembrie 2010, clasele din invatamantul primar si grupele din invatamantul prescolar sunt in vacanta.


Vacanta — miercuri, 22 decembrie 2010 — marti, 4 ianuarie 2011

Cursuri — miercuri, 5 ianuarie 2011 — vineri, 28 ianuarie 2011

Vacanta intersemestriala — sambata, 29 ianuarie 2011 — duminica, 6 februarie 2011


Semestrul al II-lea
Cursuri — luni, 7 februarie 2011 — vineri, 15 aprilie 2011

Vacanta — sambata, 16 aprilie 2011 — luni, 25 aprilie 2011

Cursuri — marti, 26 aprilie 2011 — vineri, 17 iunie 2011


Vacanta de vara — sambata, 18 iunie 2011— duminica, 11 septembrie 2011

Statiunea balneo-climaterica Negulesti

Este situata in comuna Piatra Soimului, la o distanta de 10 km de orasul Roznov si 25 de km de municipiul Piatra Neamt. Asezata la o altitudine de circa 400 de m intr-o zona de un pitoresc si farmec aparte, cu dealuri si coline impadurite, la poalele Carpatilor Rasariteni, la confluenta muntilor Gosmanului cu depresiunea Cracau- Bistrita, a atras inca de la sfarsitul secolului al XIX – lea iubitorii de natura .

Poate gazdui 118 turisti in camere cu 2 si 3 locuri , apartamente cu 2 si 5 locuri si dispune de un restaurant cu o capacitate de peste 100 persoane . Statiunea are captare proprie de apa potabila, centrala termica moderna si spalatorie
Baza de tratament cuprinde 15 cazi , un bazin de recuperare ,4 cabinete medicale si o sala de sport pentru recuperare.

Apele de Negulesti sunt ape clorosodice, magnezice, iodurate. Substanta uscata (rezidu) variaza in functie de perioada anului 26-40g/l.

In prezent din 1985 dupa reinoirea analizelor chimice plaja de indicatii terapeutice cuprinde :

Afectiuni reumatice cronice (spondilita cervico-dorso-lombara, coxartroze, gonartroze, artroze tibiotarsiene)

Afectiuni neurologice ale aparatului locomotor (stari dupa accidente vasculare cerebrale, pareze spastice si flasce)

Lavajul bucal cu acest tip de ape determina diminuarea inflamatiei gingivale provocate de tartrul dentar cat si de parodontopatii


Afectiuni reumatice cu mecanism autoimun (spondilita anchilopoetica)

Compozitia chimica a apelor minerale de Negulesti are un efect antiinflamator si antispastic in afectiunile pulmonare cronice – administrata sub forma de aerosoli.

Afectiuni ginecologice cronice (metroanexite)

In apropierea izvoarelor sarate exista un izvor cu apa dulce ce contine elmente oligoradioactive calitate care le indica in tratamentul conjunctivitelor alergice si nespecifice cat si al blefaroconjunctivitelor.

Concursul interjudetean al revistelor scolare, editia a X-a

Sambata, 26 iunie 2010, la I.S.J. Vrancea a avut loc Festivitatea de premiere a revistelor scolare inscrise in concurs.
Concursul a fost organizat pe patru sectiuni: prescolar, primar, gimnazial si liceal. La sectiunea liceal revista Grupului Scolar Roznov a luat una din cele 8 mentiuni.
In calitate de redactor sef al acestei reviste doresc sa urez mult succes echipei cu care am lucrat, dar in mod special domnului profesor Nedeloiu Daniel care sa dovedit a fi un bun mediator intre colectivul de redactie si domni profesori.
Mult succes , vacanta placuta si sa n-e intalnim in toamna pentru a incepe iarasi sa ne punem gandurile si sentimnetele in ceva palpabil.

Gala Premiilor Herodot

Inspectorul de Istorie , a organizat Gala Premiilor Herodot, prilej cu care au fost premiaţi toţi elevii din judeţul Neamţ din clasele a VIII-a până la a XII-a care au obţinut rezultate deosebite la concursurile şcolare aferente disciplinei istoria. În cadrul acestei frumoase festivităţi au fost premiaţi şi elevii Grupului Şcolar Roznov, coordonaţi de profesorul Daniel Nedeloiu: Leon Bordea ( clasa a IX-a B ) - premiul III la faza judeţeană a Olimpiadei de Istorie, Nicoleta Genilă ( clasa a X-a C ) - menţiune la faza judeţeană a Olimpiadei de Istorie şi Diana Bâzgan ( clasa a X-a C ) - menţiune la faza judeţeană a concursului "Memoria Holocaustului" . De asemenea, elevii au primit cărţi având ca tematică diverse evenimente istorice. Profesorii care au avut rezultate bune cu elevii la concursurile şcolare au fost premiaţi cu diplome de excelenţă.

SIMPOZION „GH. RUSSET ROZNOVANU”

PREZENTARE PROIECTE CULTURALE ŞTIINŢIFICE


DATA: 21 MAI 2010

ORA: 10:00

ORGANIZATOR: CATEDRA DE LIMBA SI LITERATURA ROMÂNĂ

LOCUL -II- LA CONCURSUL DE REVISTE SCOLARE

Grupul Şcolar Roznov, prin elevii Munteanu Bogdan si Pisaltu Claudia(clasa xc) au reprezentat scoala la concursul judetean de reviste scolare desfasurat in data de 20.04.2010 la biblioteca judeteana .Revista prezentata .s-a clasat pe un onorabil loc -II- din cele 13 reviste prezentate.Aceasta performanta ne ambitioneaza pentru realizarea urmatorului numar .

MULT SUCCES ECHIPEI DE LA REDACTIA REVISTEI

Excursie în Maramureş

În perioada 23-25 aprilie 2010 Grupul Şcolar Roznov, prin intermediul profesorilor Daniel Nedeloiu ( organizator ), Liliana Hudea, Carmen Duca şi Raluca Rusu ( însoţitori ), organizează o excursie în Maramureş. Obiectivele principale ale acestei excursii vor fi Muzeul etnografic al Bucovinei ( vatra Dornei ), monumentul de la Moisei, Mănăstirea Bârsana, închisoarea comunistă Sighet, Muzeul satului maramureşean ( Sigetul Marmaţiei ), muzeul de mineralogie ( Baia Mare ), Mănăstirea Rohia, Grădina Botanică din Cluj Napoca şi Biserica gotică Sf. Mihail - Cluj Napoca. Cei care doresc să se înscrie sunt rugaţi să ia legătura cu profesorii menţionaţi mai sus.

Saptamana Mare sau Saptamana Patimilor

Traditii si obiceiuri in Saptamana Mare sau Saptamana Patimilor

Saptamana Mare, ultima saptamana a Postului Pastelui, numita si Saptamana Patimilor, are menirea de a pregati credinciosii pentru Inviere.

Pentru a simti bucuria pascala trebuie sa ne pregatim in aceasta saptamana atat sufletul, cat si trupul, inasprind postul pe cat ne sta in putinta macar in aceste ultime zile, care sunt si cele mai importante din Post. Dupa cum spune Sfantul Ioan Gura de Aur, bucuria lui Dumnezeu se revarsa si peste cel care a venit abia in ceasul al unsprezecelea ca si peste cel care a venit inca din ceasul intai la Hristos.

Postul Negru este tinut in credinta ca Dumnezeu il va feri pe cel care posteste de toate bolile, il va face sa fie sanatos si sa-i mearga bine tot restul anului si-l va ajuta la necazuri si nevoi.

Pentru Saptamana Patimilor sunt caracteristice urmatoarele traditii: pastrarea linistii, a tristetii generale; focuri rituale; respectarea stricta a postului; interdictia unor importante lucrari casnice; ingrijirea locuintelor; curatenia prin curti; intreruperea provizorie a lucrarilor principale in camp; confectionarea hainelor noi pentru sarbatoare; taierea vitelor si pasarilor pentru sarbatori; tocmirea lautarilor pentru hora satului; impartasirea la biserica; iertarea reciproca intre oameni

Numita si Saptamana Neagra in Bihor si Maramures, Saptamana Mare gaseste pe toata lumea ocupata, toti se pregatesc sa intampine marea zi a Invierii Domnului.

In aceasta saptamana se face curatenie generala in casa, in curte si in acareturi: se matura curtile, se repara gardurile, se curata gunoiul din suri, se lipesc si se varuiesc peretii, se spala perdelele si mobilierul, se sterg geamurile, se aerisesc toate hainele, asternuturile si covoarele. Se face curatenie si in grajdul animalelor, varuindu-se inauntru.

Barbatii muncesc la camp pana cel tarziu in ziua de joi, cand revin in gospodarie si isi ajuta nevestele la treburile casnice.

In Maramures, in aceasta saptamana oamenii poarta haine de doliu, iar casa o imbraca tot in negru si albastru inchis. Stergarurile se schimba in ziua de Inviere cu cele albe, iar femeile isi schimba portul.

Luni si marti, la utrenii, se citesc Evangheliile care ne aduc aminte de cele din urma invataturi ale Domnului. Miercurea Mare ne apropie de Sfintele Pasti, fiecare credincios luand aminte in aceasta zi la doua exemple: cel al pacatoasei desfranate, instrainate de Dumnezeu (dar care aducand in aceasta zi mir si ungandu-L pe Hristos, devine mironosita) si cel al lui Iuda (ucenicul care, desi apropiat de Domnul, L-a vandut, tot astazi, pentru treizeci de arginti fariseilor si carturarilor ce voiau sa-L ucida). Gestul lui Iuda a facut ca, mai tarziu, ziua de miercuri sa fie declarata zi de post, ea fiind, alaturi de vineri (ziua in care Iisus a fost rastignit), una din cele doua zile ale saptamanii in care trebuie sa posteasca crestinii de-a lungul anului.

In Joia Mare, oamenii merg la biserica sa se spovedeasca si impartaseasca. Tot in Joia Mare, in Maramures nu se da prescura acasa, ci se opreste de la toata lumea, caci din ea se pregatesc pastile. Seara, lumea se duce la priveghi, la denie, toti in haine de doliu, facute din panza alba si cusute cu negru.

Vopsitul oualor in rosu se face in Joia Mare, urmand ca in Sambata Mare sa se coaca pasca si cozonacul ce vor fi aduse la biserica in noaptea de Inviere pentru a fi sfintite.

Patru lucruri sunt praznuite in Joia Mare: spalarea picioarelor apostolilor de catre Hristos, Cina Domneasca la care s-a instituit Taina Impartasaniei (Euharistia), rugaciunea din gradina Ghetsimani si prinderea Domnului de catre cei ce voiau sa-l ucida.

Exista si cateva superstitii referitoare la aceasta zi
- nu este bine sa dormi in Joia Mare, caci cine doarme in aceasta zi va ramane lenes un an intreg;
- daca doarme o femeie, va veni Joimarita care o va face incapabila de lucru tot anul;
mortii vin in fiecare an in aceasta zi la vechile lor locuinte, unde stau pana in sambata dinainte de Rusalii;
- in credinta populara aceasta zi este termenul final cand femeile trebuie sa termine de tors canepa.
Dintre obiceiurile din Joia Mare amintim:
- se fac focuri in curtea casei, pentru ca mortii sa se poata incalzi. Focul din Joia Mare, se face aprinzand pentru fiecare mort cate o gramajoara, daca vreti sa fie si ei luminati pe lumea cealalta in unele locuri se duc la biserica bauturi si mancaruri, care se sfintesc si se dau de pomana, pentru sufletul mortilor. In alte parti se impart la biserica coliva si colaci;
- o alta traditie este nunta (maritarea) urzicilor, ceea ce inseamna inflorirea si, implicit, incetarea acestora de a mai fi bune de mancat;
- se fac cununi pentru fiecare persoana din familie, cununi care se arunca pe acoperis pentru a se vedea, dupa vestejirea si caderea lor, cine va muri in decursul anului.

In Vinerea Mare, nu se mai slujeste Sfinta Liturghie, se tine post negru si nu lucreaza nimeni nimic, nici macar clopotele nu se trag. Daca trebuie vreun mort ingropat, se-ngroapa numai cu bataie de toaca. De cand se slujeste Punerea in Mormant si pana in ziua Invierii, nu se trag clopotele.

Prohodul Domnului de vineri seara este ultima etapa a tinguirii lui Hristos, care se afla acum in mormant. La sfarsitul slujbei se inconjoara biserica cu Sfantul Aer, pe sub care trec apoi toti credinciosii. Numit si Epitaf, Sfantul Aer este o panza de in sau de matase, de catifea sau de musama pe care se afla imprimata, brodata ori zugravita icoana inmormantarii Domnului. Epitaful simbolizeaza trupul mort al lui Hristos.

Sambata Mare este ultima zi de pregatire a Pastilor, cand gospodinele pregatesc cea mai mare parte a mancarurilor traditionale, definitiveaza curatenia si fac ultimele retusuri la hainele pe care le vor imbraca la Inviere si in zilele de Pasti.

Traditii in Sambata Mare
- se sacrifica mielul si se prepara drobul, friptura si borsul de miel. De Paste nu se pregatesc foarte multe feluri de mancare.
- pe vremuri era obligatoriu ca femeile sa imbrace, la slujba de Inviere si in zilele de Pasti, macar o camasa noua, cusuta in orele de taina ale noptii, iar barbatii sa aiba cel putin o palarie noua.

La miezul noptii, lumea porneste in liniste spre biserica, pe drum se vorbeste in soapta, iar la slujba toata lumea sta cu mare evlavie. Dupa ce iau lumina, oamenii merg in cimitir la capataiul mortilor familiei si aprind si acolo lumanari, ca si cei trecuti dincolo sa stie ca a venit Invierea Domnului. Lor li se da de pomana si in ziua de Inviere, dar si peste o saptamana, cand e Pastele Mortilor. De aceea, culoarea cu care s-au vopsit ouale de Pasti nu se arunca, ci se pastreaza o saptamana, cand se rosesc din nou oua, se duc la biserica, se slujesc si apoi se duc afara, la morminte, si se dau de sufletele celor dusi.

Copiii abia asteapta sa vina de la slujba de Pasti, ca dorm o ora, doua, si se scoala sa mearga prin vecini, sa vesteasca Invierea si sa primeasca oua rosii si banuti. Baietii merg intai, in zori, si apoi fetitele, dupa ceasurile zece, unsprezece. Ca asa e credinta, in ziua de Pasti trebuie sa-ti intre intai in casa un baiat, ca sa ai spor si bogatie, ca daca-ti intra o fata, ti-aduce saracie si ghinion.

La masa de Pasti, la amiaza, se aduna cei ai casei, se mananca miel si cozonac si se petrece in liniste, fara muzica si galagie. Batranii ies apoi la portile caselor si vorbesc, povestesc.

In Maramures si Bihor se fac vizite in sat la alte familii, a doua si a treia zi de Pasti, cand se organizeaza si hora satului sau higheghe. Se angajeaza lautari, si acolo, in mijlocul satului, se aduna toti, tineri si batrani, si petrec.

Un obicei, in zona Bihorului este Ruga pentru ploaie. Se face dupa Pasti, aproape de Rusalii, cand vremea e secetoasa si holda de grau are nevoie de ploaie. Se aduna sapte feciori (cate zilele saptamanii), in fata bisericii, fiecare cu cate un snop de spice in mana. Merg in cimitir si scot doar cu mainile goale cea mai veche cruce. Insotiti de preot si de tot alaiul satului la Valea Chijicului, crucea este pusa sa pluteasca pe apa si preotul citeste de dezlegarea ploii. Apoi, toata lumea arunca cu spice si cu flori peste crucea din apa, rugandu-se sa aduca ploaie si sa fie holdele bogate. La terminarea slujbei, cei sapte feciori scot crucea din apa si o duc la loc, in cimitir.

In intervalul dintre rastignirea pe cruce si Inviere, Fiul lui Dumnezeu a lasat trupul Sau sa zaca in mormant trei zile si in acest timp S-a coborat cu sufletul la iad, sfaramandu-i portile. Traind timp de trei zile numai prin suflet, Iisus a voit sa ne arate ca este posibila o viata spirituala, biruitoare si fericita, si fara de trup. Pana la El, oricine murea se ducea la viata chinuita din iad, intrucat toti treceau pragul eternitatii cu sufletul transfigurat de pacat. Aceste trei zile de viata ale lui Iisus cu sufletul despartit de trup formeaza inceputul Raiului. Incepand din acest moment, sufletele celor drepti sunt asezate in Rai pana la Invierea lor cu trupurile. Aceasta inviere, numita si Invierea de Obste, va avea loc la a doua venire a Mantuitorului. Un alt motiv pentru care Iisus s-a pogorat la iad a fost acela de a incredinta si celor de acolo, care au trait pe pamant inaintea Sa, Vestea cea buna a mantuirii neamului omenesc de sub robia diavolului si a pacatului.